Publicatie de analiza, studiu si protest civic

Pe data de 26.08.05, presedintele ONG-ului transnistrean “Pro Europa” Boris Asarov, desfăşoară la Kiev o conferinţă de presă cu genericul “Problema Transnistreană – rolul Ukrainei in soluţionarea ei şi factorul criminal”. În cadrul conferinţei Asarov face nişte declaraţii incendiare despre a treia persoană in statul ukrainean – Petro Poroşenco, secretarul Consiliului securităţii şi apărării naţionale a Ukrainei (CSANU), numindu-l “businessman-criminal” şi “lobbyst al intereselor regimului criminal al lui Smirnov şi Antiufeev în Ukraina”.

În replică Poroşenco înaintează un demers oficial către Procuratura Generală a Ucrainei, Serviciul Securităţii de Stat, Serviciul de informaţii externe şi Direcţia contrainformaţii din cadrul armatei, cu rugămintea de a verifica veridicitatea informaţiilor difuzate în cadrul conferinţei de presă susţinute de ONG-ul moldovenesc la Kiev.

La 02.09.05 în mass-media ucraineană apare Declaraţia ONG “Pro Europa”, prin care organizaţia respectivă se declară dispusă să prezinte organelor competente ucrainene dovezi şi documente care atestă “caracterul criminal al activităţii lui Poroşenco pe teritoriul Republicii Moldova”, în cazul în care Poroşenco nu va demisiona benevol din funcţia de Secretar al CSANU şi nu va înceta amestecul său politic (Transnistria) şi economic (S.A. “Gemeni”) în treburile interne ale Republicii Moldova. În final Declaraţia conţinea un ultimatum adresat lui Poroşenco: “dacă acesta nu va demisiona până pe 14 septembrie 2005, asociaţia “Pro Europa” va da curs tuturor datelor, documentelor şi mărturiilor zecilor de oameni care probează încălcarea legislaţiei RM de către Poroşenco, inclusiv prin “crearea grupărilor criminale organizate”, pentru care pedeapsa în RM constituie de la 16 la 25 ani privarea de libertate.

În aceiaşi zi în mass-media ucraineană este difuzată „Adresarea Asociaţiei transnistrene „Pro Europa” forţele democratice şi societatea civilă din Ucraina” în care, cu lux de amănunte, este demascată conducerea criminală de la Tiraspol şi implicaţiile criminale ale demnitarului de la Kiev, originar din Bender.

La 03.09.05 Secretarul de Stat al Ucrainei Alexandr Zincenco îşi anunţă demisia în semn de protest faţă activitatea ilegală a lui Poroşenco şi a consilierului prezidenţial A. Tretiacov, care în opinia lui Zincenco au «uzurpat accesul la preşedintele Iuşcenco şi puterea în stat”. Zincenco a mai menţionat că unica condiţie pentru a-şi continua lucrul în echipa prezidenţială, este demisia lui Poroşenco şi Tretiacov.

La 05.09.05 Poroşenco, în cadrul unei conferinţe de presă neagă acuzaţiile lui Zincenco, menţionând că acesta nu a adus nici un fapt concret în sprijinul acuzaţiilor sale.

La 06.09.05 are loc o întrevedere cu uşile închise Iuşcenco – Timoşenco (prim-ministru şi principalul oponent al lui Poroşenco).

In seara aceleiaşi zile Poroşenco (care mai e şi cumătrul lui Iuşcenco) dezminte zvonul precum că ar fi depus o cerere de demitere din postul său, afirmând că în cele din urmă ar fi găsit limbă comună cu Timoşenco.

08.09.05, ora 09³⁰ – Vice prim-ministru Nicolai Tomenco î-şi anunţă demisia, învinuindu+l pe Poroşenco de corupţie şi crearea unui guvern oligarhic paralel.

08.09.05, ora 10⁰⁰ – Este anunţată demisia lui Poroşenco în legătură cu necesitatea elucidării învinuirilor de corupţie aduse acestuia de către A. Zincenco.

08.09.05, ora 10³⁰ – Şeful Serviciului securităţii de stat A. Turcinov a dispus crearea unui grup special de investigaţii în cazil învinuirilor de corupţie aduse lui Poroşenco şi Tretiacov.

08.09.05, ora 11⁰⁰ – Rada Supremă (Parlamentul Ucrainei) cu 269 de voturi, a adoptat o decizie cu privire la suspendarea mandatului de deputat al lui P. Poroşenco.

08.09.05, ora 12¹⁵ – Preşedintele Iuşcenco semnează decretul prin care demite prim-ministrul Iulia Timoşenco şi întregul ei cabinet de miniştri.

08.09.05, ora 18⁰⁰ – Preşedintele Iuşcenco îl demite pe Vladimir Scomarovski – preşedintele Serviciului vamal de stat.

08.09.05, ora 18⁴⁵ – A. Zincenco a transmis către Procuratura Generala şi Serviciul Securităţii de stat devezile care probează invinuirile de corupţie aduse de către acesta lui Poroşenco şi Tretiacov.

08.09.05, ora 19³⁰ – Preşedintele Iuşcenco îl suspendă pe A. Tretiacov din funcţia de şef al administraţiei prezidenţiale.

Aşadar, „eminenţa cenuşie” a revoluţiei „orange” – Petro Poroşenco, a demisionat cu şase zile înainte de expirarea „ultimatumului lui Asarov”. Este adevărat, că pentru a contrabalanţa demisia cumătrului său, Iuşcenco a fost nevoit să demită şi întreg cabinetul de miniştri, ceia ce, probabil, nu intra în planurile ONG „Pro Europa” şi a SIS-ului moldovenesc.

Oricum, dorim să felicităm din suflet Serviciul de Informare şi Securitate din Moldova cu această subtila si inteligenta operaţiune de anihilare politică a celui mai aprig susţinător al separatiştilor transnistreni în conducerea „portocalie” de la Kiev.

LA MAI MULT ŞI LA MAI MARE !!!

Aflaţi întreaga poveste aici >>>