HOME | LETOPISETUL | DOSARIADA | BIBLIONIA | FORUM

letopis.jpg

Cap.1
Aparitia Miscarii national-democratice in RSS Moldoveneasca si primele sale victorii - conferirea limbii moldovenesti (romane) a statutilui de limba de stat
pe teritoriul RSSM si revenirea la grafia latina.
(octombrie 1987 - august 1989)

 

ANUL 1987 

 

La 29 iulie, la Moscova, in ziarul "Literaturnaia Gazeta" apare un vast articol semnat de Ion Druta, intitulat "Frunza verde, apa si semnele de punctuatie", in care renumitul scriitor vorbeste despre problemele ecologice grave din Moldova, corelandu-le cu problema degradarii limbii moldovenesti in republica.

La 13 august articolul este retiparit in romana de catre "Literatura si Arta", avand in RSS Moldoveneasca efectul unei bombe.

Pentru a linisti spiritile "ecologiste", conducerea republicii adopta de urgenta la sesiunea Sovietului Suprem (SS) al RSSM "Planul de stat privind protectia mediului ambiant".

La 30 octombrie plenara Uniunii Scriitorilor din Moldova (US) adopta o rezolutie, prin care solicita Comitetului Central al Partidului Comunist din Moldova (C.C. al P.C.M.) "sa fie creata o comisie stiintifica pentru discutarea problemei aducerii grafiei moldovenesti in corespundere cu natura si specificul limbii si apartenentei acesteia la limbile romanice". Avansarea acestei cerinte a pus inceputul bataliei pentru reabilitarea limbii romane in Moldova.

Cenzura comunista nu a permis publicarea rezolutiei plenarei US. 

 

ANUL 1988 

 

La 15 ianuarie, pe Aleea Clasicilor din Chisinau s-a adunat un grup de tineri pentru celebrarea zilei de nastere a lui Mihai Eminescu. Participantii la manifestatie au decis sa se intalneasca si in continuare in zilele de duminica. La intrunirile ulterioare si-au facut aparitia membrii Uniunii Scriitorilor (USM) Grigore Vieru, Leonida Lari, Gheorghe Mazilu s.a.

La 25 martie langa casa de pe strada Livezilor 33 are loc un miting de comemorare a poetului Alexe Mateevici si dezvelirea unei placi comemorative. Cu acest prilej a fost lansata initiativa colectarii donatiilor benevole in scopul edificarii muzeului poetului la bastina – in Cainari (Dumbraveni). La miting au participat si reprezentantii autoritatilor comuniste.

In aprilie intrunirile neformale de pe Aleea Clasicilor s-au constituit in  Cenaclul literar Alexe Mateevici, caruia i s-a permis sa-si tina sedintele saptamanale in parcul din zona Lacului Comsomolist. Filialele Cenaclului au aparut in 19 orase si raioane. In conducerea Cenaclului au intrat Anatol Salaru (presedintele comitetului de conducere), A. Vartic, I. Cataveica, I. Contescu, Gh. Mazilu, D. Mihail, T. Cernenco.

La inceputul lunii mai in nr.4 al revistei «Nistru», condusa de noul redactor D. Matcovschi, apare articolil lui V. Mandacanu «Vesmantul fiintei noastre», care a impulsionat si revolutionat dezbaterile publice privind destinul si rolul limbii romane in RSSM. Desbaterile privind identitatea limbilor romana si moldoveneasca si necesitatea revenirii la grafia latina au fost continuate de doctorii in filologie V. Bahnaru si C. Tanase, s.a.

La 27 mai s-a intrunit adunarea generala a USM, adoptand in unanimitate o Adresare catre Conferinta a XIX a PCUS (care urma sa-si inceapa lucrarile la 28 iunie1988). In Adresare era exprimata ingrijorarea serioasa fata de metamarfoza fulgeratoare a vechiului mecanism de conducere al republicii care pune in pericol restructurarea, exprimandu-se in final un vot de neincredere in conducerea republicii.

Tot in cadrul adunarii generale a USM s-a decis crearea Miscarii Democratica din Moldova in sustinerea Restructurarii (MD), fiind ales ad-hoc un grup de initiativa pentru organizarea adunarii de constituire a Miscarii.

La 3 iunie, in prezenta reprezentantilor CC al PCM are loc sedinta de constituire a Miscarii Democratice, care a ales conducerea organizatiei si a adresat un Apel catre Conferinta a XIX de partid.

Structura organisatorica a MD se constituia din:

Grupul de initiativa -  G. Vieru, L. Lari, G. Malarciuc, D. Matcovschi, A. Turcanu, Grupul organizatoric, Centrul de presa si noua grupuri de experti. (vezi mai multe aici >>>) 

Pe parcurs MD a stabilit relatii stranse cu Miscarea “Saiudis” din Lituania si Fronturile Populare din Estonia si Letonia.  

In perioada 28 iunie – 1 iulie la Moscova se desfasoara Conferinta XIX Unionala a PCUS. In una din rezolutiile Conferintei – Cu privire la relatiile dintre natiuni  pentru prima data PCUS recunostea existenta unor fenomene negative in sfera relatiilor interetnice, dezvaluite pe parcursul Perestroikăi. 

La 29 iunie MD a desfasurat primul sau miting la care s-a discutat discursul lui M. Gorbaciov la Conferinta. 

La 6 iulie MD desfasoara un miting de comemorare a victimilor deportarilor in masa operate in Basarabia la 6 iulie 1949, cerandu-se reabilitarea tuturor victimelor terorii staliniste si ridicarea unui monument victimelor represaliilor comuniste.

La 27 iulie in oficiosul “Советская Молдавия  apare articolul  “Averse, reverse si extremitati“, iar peste doua zile inca unul – «Neformal despre neformali» cu critici dure la adresa unor membri ai USM si MD. Astfel conducerea de partid din republica incepe campania de defaimare a Miscarii.

La 17 septembrie ziarul «Invatamantul Public» a publicat «scrisoarea celor 66»  peronalitati marcante din cultura, stiinta si creatie in spriginul conferirii limbii moldovenesti statutului de limba de stat si revenirii la grafia latina. 

La 25 octombrie in cadrul unei adunari generale a USM este adoptata «adresarea celor 157» in care se afirma raspicat : nu exista doua limbi literare, asa cum au declarat-o Stalin si mostenitorii sai spirituali, exista o singura limba vorbita si scrisa atat pe teritoriul Romaniei (RSR) cat si pe cel al RSSM, si cazul nostru nu este unic in lume.

La 28 octombrie de pe paginile “Советская Молдавия  in sustinerea MD se pronunta adjunctul sefului sectiei organelor administrative la CC al PCM, locotenent-colonelul A. Plugaru, care dupa aceasta publicatie a fost demis din functie si din MAI.

La 31octombrie – 1 noiembrie la Chisinau se desfasoara Consfatuirea de licru a savantilor romanisti din URSS. In documentul sau final Consfatuirea a recomandat Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei si problemelor dezvoltarii limbii moldovenesti : (1) decretarea limbii nationale din RSSM drept limba de stat in republica ; (2) recunoasterea unitatii (identitatii) limbilor care functioneaza in RSR si RSSM ; (3) revenirea la sistemul grafic latin. Autoritatile comuniste nu au permis reflectarea acestei consfatuiri stiintifice in presa locala.

La 5 noiembrie are loc plenara CC al PCM la care s-a discutat problema perfectionarii relatiilor dintre natiuni. De asemenea a fost destituit din postul de secretar-doi al CC al PCM V. Smirnov, care ulterior va fi deferit justitiei la Moscova pentru implicatii in scandalul bumbacului din Uzbekistan.

Imediat dupa plenara CC sunt publicate in presa faimoasele Teze ale CC al PCM, Prezidiului SS si Consiliului de Ministri al RSSM «Sa afirmam Restructurarea prin fapte». Sub aspect politic Tezele chemau comunistii, comsomolistii si membrii sindicatelor sa dea o riposta hotarata proceselor stihiinice, democratiei mitingurilor, care ii abat pe oameni muncii de la rezolvarea sarcinilor arzatoare ale restructurarii. In privinta identitatii celor doua limbi est-romanice Tezele lasau in picoare teoria celor doua limbi diferite, iar in problema revenirii la grafia latina Tezele  vorbeau despre cheltuieli de miliarde si zadarnicirea programelor sociale pentru urmatoarele decenii, daunand bunastarea poporului.

La 12 noiembrie MD a organizat un miting la care au participat cca. 5000 de cetateni, inclusiv primul secretar al comitetului orasenesc de partid N. Ţâu si presedintele executivului orasenesc I. Gutu. La miting au fost aduse critici dure Tezelor  ca instrument de presiune asupra lucrarilor Comisiei Interdepartamentale.

La 17 noiembrie studentii de la Universitatea de Stat si alte cateva institutii au pichetat sediul CC si Casa Guvernului in semn de dezaprobare a Tezelor. Militia a facut uz de forta impotriva studentilor, arestand cca. 30 tineri, care au fost eliberati in aceiasi zi.

In dupa amiaza aceleiasi zile cca. 2000 studenti de la Universitatea de Stat protesteaza contra retinerii colegilor sai si decid constituirea Ligii Studentilor din Moldova.

Pe parcursul lunii decembrie are loc “razboiul caricaturilor” lui D. Trifan publicate in «Literatura si Arta», devenite obiectul analizei si atacului vehement al lui S. Grossu la plenara din decembrie a CC al PCM, iar imediat dupa aceia si a unui protest oficial al procurorului general N. Demcenko.

La 15 decembrie la sediul CC al PCM are loc prima intalnire cu activistii MD. Catre finele anului 1988 MD avea cca 300 grupuri de sustinere in toata republica, iar la mitingurile sale se adunau pana la 10000 de simpatizanti.

La 23 decembrie si-a incheiat lucrarile Plenara USM care a sistinut initiativa editurii «Literatura Artistica»  de a edita de la 1 ianuari 1989 o serie de carti in grafie latina, la fel ca si initiativa lui I. Druta de a edita un ziar in grafie latina – «Glasul».

La 28 decembrie 1988 are loc sedinta de totalizare a Comisiei Interdepartamentale pentru studierea istoriei si problemelor dezvoltarii limbii moldovenesti in hotararile careia se considera necesar a se renunta la conceptia existentei a doua limbi est-romanice, recunoscandu-se identitatea lingvistica moldo-romana. De asemenea Comisia a recomandat ca limba moldoveneasca sa fie decretata drept limba de stat pe teritoriul RSSM, cu operarea modificarilor de rigoare in Constitutie, solicitand Prezidiului SS crearea unui grup de lucru corespunzator. Comisia a mai decis sa inainteze in Prezidiul SS un demers privind aprobarea trecerii la grafia latina si insarcinarea Consiliului de Ministri de a elabora un program de masuri corespunzatoare.

La 30 decembrie in biroul redactorului-sef al oficiosului “Советская Молдавия  Pavlenco s-au adunat 5 initiatori ai crearii Miscarii Internationaliste «Интер-движениe» («Interfront» – cum l-au botezat moldovenii).

 

ANUL 1989

 

La 4 ianuarie are loc o intrunire a intelectualitatii rusofone la care este desemnat un grup de initiativa pentru crearea Interfrontului. Din grup au facut parte A. Andrievskii, A. Safonov, N. Babilunga, A. Bolsakov, A. But, A. Lisetkii, V. Solonari. Se vehicula ideea ca aceste lucruri s-au produs fara cunostinta primului secretar al CC al PCM S. Grossu si doar cu sustinerea secretarului CC Psenicinikov. Propunerile membrilor miscarii de a crea detasamente de mentinere a ordinei publice, indreptate evident contra manifestatiilor si procesiunilor din centrul Chisinaului al sustinatorilor MD, nu au fost sustinute de liderii Interfrontului.

La 22 ianuarie dupa incheierea Cenaclului A. Mateevici, pe bulevardul Lenin din capitala se desfasoara o manifestatie-procesiune neautorizata sub lozinca : «Limba si Alfabet», calificata de Biroul CC al PCM drept o manifestare a dezmatului de strada, extremism si nationalism.

La 25 ianuarie Prezidiul SS al RSSM a adoptat, in sfarsit, decizia cu privire la elaborarea proiectului de lege despre functionarea limbilor pe teritoriul republicii, insarcinand Comisiile SS pentru initiative legislative, pentru invatamant si pentru relatii interetnice si educatie internationalista sa elaboreze proiectele de legi «Cu privire la statutul limbii moldovenesti» si «Cu privire la functionarea limbilor moldovenesti, rusa si altora pe teritoriul RSSM», prezentandu-le pentru dezbateri publice in luna martie.

La 1 februarie a fost demis din postul de redactor-sef al ziarului “Советская Молдавия  Pavlenko – unul din initiatorii Interfrontului, iar autoritatile comuniste au refuzat inregistrarea Miscarii Internationaliste. In pofida acestui fapt, catre finele lui februarie 1989 InterFrontul dispunea de cca. 200 grupuri de sustinatori cu cca. 10000 simpatizanti. Miscarea intretinea relatii stranse cu Inter-Frontul din Estonia.

La 8 februarie a fost crat Grupul de lucru pentru pregatirea proiectelor de legi despre functionarea limbilor. Modill de lucru netransparent al Grupului a starnit protestele ulterioare si lichidarea in scurt timp a Grupului.

La 10 februarie un grup de activisti gagauzi au desfasurat  in fata sediului CC al PCM din Chisinau primul pichet neautorizat cu cererea de creare a autonomiei gagauze.

La 12 februarie in Piata Victoria din capitala are loc un miting neautorizat la care participa intre 5000 si 10000 simpatizanti ai MD cu cererea de decretare a limbii de stat si revenire la alfabetul latin.

In aceiasi zi la mitingul din Ceadir-Lunga gagauzii s-au pronuntat pentru crearea unei miscari nationale.

La 19 februarie in Piata Victoria din capitala are loc un nou miting neautorizat la care participa cca. 10000 simpatizanti ai MD.

In aceiasi zi cenaclul «Gagauz Halcâ» (Poporul Gagauz) creat in martie 1988 de catre D. Savostin, a fost transformat in Miscarea neformala pentru autonomie «Gagauz Halcâ». In aceiasi luna la CC al PCM a avut loc o intrevedere cu o delegatie a activistilor miscarii gagauze (F. Dobrov, P. Zavriciko, M. Marunevici) care au solicitat crearea autonomiei gagauze. Miscarea gagauza a stabilit contacte cu Inter-Frontul si participa la lucrarile acestuia.

La 23 februarie plenara CC al PCM l-a exclus pe V. Smirnov din mebrii CC, dar i-a confirmat in functii pe un sir de activisti de partid detestati de mase, fapt care a provocat un val de proteste.

La 26 februarie cca. 20000 manifestantii din MD au blocat circulatia transportului in centrul capitalei si au scandat in fata CC : Vrem limba si alfabet !, Dati-ne istoria noastra !, Jos mafia !, Jos birocratia !, Am pierdut increderea !, Traiasca Gorbaciov ! S. Grossu a incercat sa potoleasca multimea promitand ca in doua saptamani vor fi facute publice proiectele de legi privind functionarea limbilor. In continuare a urmat o procesiune pe bulevardul Lenin de la CC pana la Academia de stiinte si inapoi. Pe parcursul procesiunii au fost semnalate altercatii cu militienii.

La 2 martie in plenul Sovietului Suprem a inceput discutarea proiectelor de legi privind functionarea limbilor, care dupa sedintele din 15-17 martie au fost remise in prezidiul Sovietului Suprem.

La 8 martie are loc un miting si o procesiune prin centrul Chisinaului al femeilor, care pe langa limba si alfabet au cerut alegeri democratice si incetarea dezinformarii opiniei publice de catre mass-media oficiala.

La 12 martie un nou miting neautorizat in fata CC al PCM (MD a cerut, dar nu a obtinut autorizarea) cu teme apropiatelor alegeri (din 26 martie) in SS ai URSS. De asemenea se cereau explicatii de ce nu au fost publicate in termenii promisi proiectele de legi. Pentru prima oara de asipra coloanelor de manifestanti a fost ridicat drapelul tricolor. Noi altercatii cu militia in cadrul manifestatiei. Sunt arestati demonstrantii I. Vartosu, D. Popa si F. Calistru. Noul ministru de interne V. Voronin vorbrste despre «dirijori» si «grupuri de asalt» in randul manifestantilor. Presa oficiala incepe o campanie grosolana de defaimare a MD si a Cenaclului Mateevici, vorbind despre apelirile miscarilor respective la rebeliune armata si despre intentia acestora de a aduce armament din Tarile Baltice.

Manifestatii cu tematica similara au avut loc la Balti si Cahul.

La 13 martie a fost pus in vanzare primul ziar cu caractere latine, Glasul, fondator fiind I. Drita.

La 16 martie este publicat proiectul de alternativa al USM al legii privind functionarea limbilor.

La 19 martie la Teatrul de Vara are loc un mare miting-maraton de sapte ore. La miting au acceptat sa participe S. Grossu, A. Mocanu – presedintele Prezidiului SS, I. Calin – presedintele Consiliului de Ministri, s.a., care au incercat sa raspunda la un sir de intrebari. In rezolutia mitingului se cerea din nou publicarea de urgenta a proiectelor de legi pentru a se evita noi noi manifestatii neautorizate.

La 26 martie au loc alegerile in SS al URSS. Din partea Moldovei deputat au devenit I. Druta, G. Vieru, D. Matcovschi, M. Cimpoi, I. C. Ciobanu, E. Doga, N. Dabija, I. Hadarca, A. Grajdieru si alti militanti pentru renasterea nationala.

La 31 martie in premiera, oraselul Kutuzov este rebotezat in Ialoveni.

Tot la 31 martie in presa au fost publicate pentru dezbateri proiectele legilor privint functionarea limbilorelaborate de oficialitati si care declarau limba moldoveneasca ca limba de stat, iar limba rusa limba de comunicare interetnica. Chestiunea trecerii scrisului moldovenesc la grafia latina urma sa fie solutionata in alte legi. Limba de stat se implementa in gestiunea administratiei publice gradual in termen de la 1 la 10 ani.

Fiind niste proiecte de compromis (si probabil unicile posibile in acea perioada tulbure – n.n – Cicerone Contopistul), ele au starnit dezaprobarea generala a societatii moldovenesti, care deja se divizase pe criterii lingvistice. 

Mitingul din 9 aprilie organizat de MD, la care au participat 25000 de oameni, a votat unanim proiectul USM privind limba se stat si trecerea la grafia latina. A fost ceruta retragerea imediata din discutie a proiectelor oficiale calificate ca mostre ale incompetentei politice si juridice.

Pe malul stang al Nistrului sunt publicate proiecte de legi alternative.

La 15 aprilie Prezidiul Sovietului Suprem revine la problema functionarii limbilor, raspunzand astfel la Scrisoarea deschisa a grupului de deputati ai URSS, promitand sa dea publicitatii pana la sfarsitul lunii aprilie proiectul de lege privind trecerea la grafia latinain presa reancepe valul de discutii.

La 23 aprilie Interfrontul desfasoara primul miting cu participarea a cca. 6000 de manifestanti (in total, pe parcursul anului, Interfrontul a organizat 9 mitinguri in capitala).

La 24 aprilie are loc un miting la Rabnita cu participarea a cca 5000 lucratori ai Combinatului metalurgic indreptat impotriva adoptarii legii despre statalitatea limbii moldovenesti.

La 28 aprilie grupul de initiativa al Interfrontului a inaintat procurorului general al republicii adresarea : «Noi nu organizam manifestatii neautorizate, nu provocam nationalismul, dar nici nu vom permite sa fie batjocorit Drapelul Rosu !»

La demonstratia traditionala de 1 Mai, pentru prima data au participat si grupuri de demonstranti neformali cu lozinci neobisnuite pentru acest gen de manifestatie : Suveranitate !, Libertate detinutilor politici !, etc. Militia a incercat sa-i disperseze.

La 11 mai primul miting pe problema limbilor are loc si la Tiraspol (asociatia de confectii).

La 17 mai prin decizia Biroului CC al PCM este destituit din post redactorul-sef al ziarului Moldova Socialista, pentru «pacatul» de a fi publicat proiectul alternativ al legii privind functionarea limbilor elaborat de Institutul de limba si literatura al Academiei de Stiinte. Doar protestul ferm al colectivului ziarului si amenintarea cu o greva a mass-media au constranc CC sa-si anuleze decizia.

In seara zilei de 17 mai a fost grav accidentat deputatul poporului din URSS, scriitorul, redactorul-sef al revistei «Nistru», Dumitru Matcovschi, cutremurand intreaga opinie publica.

La 19 mai Prezidiul SS al RSSM a facut public proiectul legii privind trecerea la grafia latina.

La 20 mai in Sala mare a USM si-a desfasurat lucrarile Congresul de constituire a Frontului Popular din Moldova (FPM), convocat de grupul de initiativa al MD. La Congres au partucipat delegati din 30 de raioane si orase, precum si delegati ai Miscarii ecologice «Actiunea verde», Cenaclului A. Mateevici, Ligii democratice a stidentilor, Asociatiei istoricilor, Societatii de cultura «Moldova» din Moscova. Congresul a adoptat Programul si Statutul FPM. A fost ales Consiliul Frontului din 82 persoane. In comitetul executiv al FPM au intrat G. Gimpu, M. Gimpu, P. Gusac, N. Costin, A. Plugaru, Iu. Rosca, I. Hadarca, A. Turcanu, A. Salaru. Fiecare membru al executivului era responsabil pentru un sector al activitatii si exercita functia de presedinte prin rotatie.  In 26 de raioane au fost create comitete de coordonare a cca. 500 grupuri de sprigin existente, care intruneau 150 mii de membri.

La 23 mai consiliul orasenesc al deputatilor din Tiraspol se pronunta pentru introducerea a doua limbi de stat.

La 25 mai, la Moscova i-si incepe lucrarile Primul Congres al deputatilor poporului din URSS, la care participau si cei cca. 50 deputati alesi din partea Moldovei.

La 26 mai la congresul care a avut loc la Comrat a fost proclamata infiintarea Miscarii populare «Gagauz Halcâ», au fost adoptate programul si statutul.

La 31 mai langa monumentul lui Stefan cel mare incepe o greva a foamei in semn de protest impotriva detinerii in inchisoare a demonstrantilor I. Vartosu, D. Popa si F. Calistru arestati la 12 martie.

La inceputul lui iunie sesiunea comuna a sovietelor orasenesc si raional al deputatilor din Rabnita au proclamat raionul Rabnita zona populata compact de populatia rusofona, cerand adoptarea legii cu privire la doua limbi de stat.

La 4 iunie in Piata Victoria are loc primul miting autorizat al FPM. Piata a fost inundata de flamuri tricolore. La miting s-a cerut eliberarea neantarziata a demonstrantilor arestati la 12 martie, fapt care s-a si intamplat dupa mai multe ore de negocieri.

La mitingul din 11 iunie a FPM, in rezolutie se constata o intensificare a campaniei antimoldovenesti imediat dupa publicarea la 31 martie a proiectelor de legi. De asemenea se mentiona, ca deosebit de alarmanta este situatia in sudul republicii, unde activistii Interfrontului atata spiritele in randul populatiei bulgare si gagauze.

La 15 iunie, la 100 ani de la trecerea lui Eminescu in eternitate, apare primul numar tiparit cu caractere latine al saptamanalului «Literatura si Arta».

In aceiasi zi a fost sfintit Soborul catedral din centrul capitalei, redat de autoritati bisericii. In cadrul serviciului divin reprezentantii FPM in frunte cu profesorul I. Dediu i-au cerut  mitropolitului Serapion sa oficieze serviciul in limba romana. Anterior un grup de deputati ai poporului din partea Moldovei au cerut la Moscova Patriarhului Rusiei destituirea mitropolitului Serapion. (La mijlocul lunii iulie Serapion este destituit si pleaca din Chisinau cu tot cu limuzina Ceaika – proprietatea mitropoliei).

Unul din liderii Interfrontului – profesorul A. Lisetki expediaza in adresa instatelor oficiale de la Moscova si Chisinau informatii-avertismente calomnioase, precim ca intre 25-28 iunie in Chisinau urmau sa izbucneasca pogromuri ale FPM contra populatiei rusofone.

La 25 iunie are loc un miting al Frontului Popular la care participa cca. 50 mii de oameni. In rezolutia mitingului au fost formulate urmatoarele revendicari : incetarea falsificarii istoriei moldovenilor si declararea zilei de 2 decembrie – Zi a Independentei (la 2 decembrie 1917 s-a constituit Republica Populara Moldoveneasca), declararea zilei de 28 iunie Zi a doliului national, restabilirea simbolicii nationale, instituirea bisericii autocefale, reabilitarea victimilor stalinismului.

La 28 iunie activistii FPM au zadarnicit desfasurarea ceremoniile oficiale de sarbatorire a intrarii trupelor sovietice in Basarabia in 1940.

La 8 iulie la Chisinau s-a desfasurat congresul de constituire a Miscarii Internationaliste «Edinstvo» cu participarea a 422 delegati (o treime – membri PCM, moldoveni doar 3%, functionari – 90%, doua treimi – cu varsta de peste 40 ani). Presedinte al Interfrontului a fost ales profesorul A. Lisetkii, copresedinti : V. Iacovlev (profesor-jurist, moldovan), A. Bolsakov, A. Belitcenko, G. Pologov si S. Bulgar (membru USM, gagauz).

La 9 iulie in centrul capitalei au loc concomitent doua mitinguri a Frontului Popular si a Interfrontului. Aceasta a fost prima confruntare descisa a celor doua organizatii. In cele din urma mitingul Interfrontului nu s-a putut desfasura, adeptii Frontului popular ocupand intreaga piata din centrul orasului.

La 10 iulie biroul orasenesc de partid ci comitetul executiv Tiraspol, au condamnat luarile de cuvant din cadrul congresului de constituire al Interfrontului care contineau «critici neintemeiate in adresa conducerii RSSM, cereri pripite de convocare a congresului XVII extraordinar al PCM», condamnand de asemenea mitingul Interfrontului «care putea sa provoace ciocniri interetnice». De asemenea au fost calificate ca «iresponsabile» cererile activistilor Interfrontului din Tiraspol cu privire la crearea autonomiei si conferirii orasului unui statut special.

Tot in iulie adeptii FPM au initiat greva foamei si pichetarea Societului Suprem in spriginul decretarii statalitatii limbii moldovenesti si revenirii la grafia latina.

La 26 iulie membrii si simpatizantii asociatiei «Vatra» au organizat la Bender, in gradina publica, in pofida amenintarilor organelor de drept, o sedinta publica a organizatiei.

La 29 iulie, la recomandarea lui S. Grossu seiunea extraordinara a SS al RSSM l-a ales pe Mircea Snegur in functia de Presedinte al Prezidiului SS al RSSM.

Chiar a doua zi M. Snegur participa la mitingul FPM de la Teatrul de Vara, pronuntandu-se pentru statalitatea limbii moldovenesti si revenirea la grafia latina, trezind astfel simpatia asistentei.

La 2 august FPM face publica Declaratia cu privire la pactul Ribbentrop-Molotov, cerand guvernului sovietic : (1) sa recunoasca drept anexiune includerea in anul 1940 in componenta URSS a Basarabiei si Bucovinei de Nord ; (2) sa restituie RSSM teritoriile incluse nelegitim in componenta RSSU (fostele judete Ismail, Bolgrad, Cetatea Alba si Hotin).

La 2 august, de ziua aniversarii crearii RSSM, cateva sute de adepti ai asociatiei «Vatra» au organizat la Bender o procesiune de doliu prin centrul orasului. 14 activisti ai asociatiei au fost retinuti de militie.

La 8 august in Bender se constiruie Uniunea Muncitorilor din Moldova. Reprezentantii din Bender, Tiraspol, Chisinau si Rabnita constituiau 85% din membrii Consiliului coordonator al acestei organizatii.

La 9 august noul prezidiu al Sovietului Suprem incepe examinarea proiectelor de legi cu privire la functionarea limbilor si revenirea la grafia latina, care urmau sa fie remise spre adoptare in plenul Sovietului Suprem al RSSM care urma sa se intruneasca la 29 august 1989.

La 11 august proiectele de lucru ale legilor au fost publicate in presa de la Tiraspol provocand nemultumiri.

La 12 august la Tiraspol are loc o reuniune a colectivelor de munca, care a cerut amanarea sesiunii SS din 29 august, o noua discutie publica a fiecarui articol din legile propuse si in premiera, conducerea tarii a fost avertizata despre o posobila declansare a grevelor colectivelor de munca. La aceiasi reuniune a fost  creat Comitetul unit al colectivelor de munca (OSTK).

La 14 august are loc sesiunea extraordinara a sovietului de deputati ai orasului Tiraspol, care la insistenta OSTK s-a pronuntat impotriva convocarii Sovietului Suprem si a adoptarii in forma propusa a proiectelor de legi care sunt discriminatorii pentru populatia nemoldoveneasca. De asemenea s-a solicitat Sovietului Suprem de la Moscova sa trimita la Tiraspol o comisie pentru examinarea situatiei de la fata locului.

La 16 august in Tiraspol are loc prima greva de avertisment de doua ore. La greva au participat 30 de intreprinderi din oras cu un contingent de 30000 lucratori. La Rabnita in greva de avertisment au participat 12 intreprinderi cu un contingent de 5000 lucratori. Comitetul orasenesc al PCM s-a desolidarizat de grevisti, interzicandu-le comunistilor sa participe la astfel de actiuni a organizatiilor neformale.

La 17 august prezidiul Sovietului Suprem al RSSM a calificat inadmisibila practica solutionarii problemelor existente prin sistare activitatii intreprinderilor. La acea sedinta prim secretarul CO Tiraspol al PCM L. Turcan avertiza ca situatia poate esi de sub control. OSTK a preluat functiile de aparare a rusofonilor contra adoptarii legilor discriminatorii. «Este inimaginabil sa introduci la Tiraspol limba moldoveneasca ca limba a gestiunii de productie. Aceasta ar duce industria la colaps».

La 18 august Prezidiul SS al RSSM aproba varianta finala a proiectele de legi cu privire la functionarea limbilor, care urmau sa fie dezbatute si votate in sesiunea a XIII a SS al RSSM din 29 august.

La 20 august proiectele difinitivate sunt publicate in presa si trezesc noi proteste ale populatiei rusofone.

In aceiasi zi executivul FPM anunta crearea propriului comitet de greva (antigrevist) care decide ca in caz de declansare a actiunilor greviste, sa sisteze livrarea la Tiraspol a produselor alimentare.

La 21 august incep grevele politice din stanga Nistrului in semn de protest fata de proiectul legilor care conferea statut de limba de stat doar limbii moldovenesti. Primul a intrat in greva colectivul uzinei «Tocilitmas». In a doua jumatate a zilei, la sedinta comuna a OSTK si activului (de partid) orasenesc s-a decis organizarea la 22 august a unui miting orasenesc pe stadion. OSTK s-a pronuntat contra grevelor locale, dar deoarece spre seara zilei de 21 intrase deja in greva  «Tocilitmas», “Electromas” si JBI-6, s-a decis declansarea a doua zi a grevei orasenesti.

In dimineata zilei de 22 august in greva la Tiraspol se aflau 11 intreprinderi, iar spre sfarsitul zilei – 21.

In rezolutia mitingului orasenesc din Tiraspol se mentiona ca proiectele adoptate de prezidiul SS se deosebesc radical de cele puse in discutie in martie. Mitingul a cerut contramandarea sesiunii Sovietului Suprem din 29 august, iar proiectele legilor scoase la referendum.

La 23 august FPM organizeaza un miting consacrat consecintelor pactului Ribbentrop-Molotov de la al carui semnare se implineau 50 ani.

In aceiasi zi la Tiraspol se aflau in greva 33 intreprinderi cu un contingent de 37000 lucratori. La Tiraspol a sosit de urgenta S. Grossu – prim secretar al CC al PCM. Dupa intrevederea cu activul de partid, S. Grossu a fost invitat sa ia cuvantul la un miting ad-hoc, insa cuvantarea sa nu a mai putuc convinge pe nimeni. Dupa plecarea primului secretar OSTK a fost transformat in conitetul de greva. In aceiasi zi a intrat in greva si Combinatil metalurgic din Rabnita.

La 24 august in piata Victoriei din centrul Chisinaului, din initiativa CC al PCM si cu participarea lui S. Grossu, are loc un miting de comemorare a 45 de ani de la eliberarea republicii de sub ocupatia fascista.

La 26 august in Tiraspol la mitingul orasenesc se aduna 65 mii de oameni. la acel moment in greva se aflau : la Tiraspol – 41 intreprinderi, Bender – 29, Rabnita – 23, Chisinau – 9, Comrat – 15, Balti – 2.

La 27 august 1989, in conformitate cu decizia prezidiului SS de a desfasura la locul de trai adunari populare pentru discutarea proiectelor, FPM organizeaza  la  Chisinau MAREA ADUNARE NATIONALA la care participa intre 500000 – 800000 de cetateni ai Moldovei. Adunarea s-a pronuntat in sprijinul legiferarii proectelor de legi propuse, pentru suveranitatea deplina a Moldovei, pentru dreptul de iesire din componenta URSS, restabilirea simbolutilor nationale si revenirea la glotonimul de «romani» s.a.

In stanga Nistrului continua grevele si mitingurile zilnice de protest contra decretarii limbii moldovenesti in calitate de unica limba de stat.

La 28 august in Tiraspol are loc o intalnire de patru ore intre liderii OSTK cu membrii executivului FPM N. Costin si M. Ghimpu.

La 29 august, intr-un climat de tensiune maxima in ambele «tabere» i-si incepe lucrarile cea de-a 13 sesiune a Sovietului Suprem al RSSM. Raprortul privind proiectele care urmau a fi legiferate a fost prezentat de presedintele prezidiului SS Mircea Snegur, care a mentionat, ca scopul principal urmarit de proiectele de legi propuse este «restabilirea in drepturi a limbii moldovenesti». (Mentionam ca la acel moment deja 9 republici unionale adoptase legi similare, iar RSSM era a doua republica dintre acestea, care acorda garantii celorlalte limbi vorbite pe teritoriul sau  – n.n. – Cicerone Contopistul). Deputatul S. Grossu a chemat la «incetarea grevelor, a ultimatumurilor si amenintarilor, la renuntarea de la revendicari neintemeiate».

Tiraspolenii au raspuns cu un nou miting de protest.

La 30 august in SS al RSSM continua dezbaterile dramatice pe marginea proiectelor de legi. In discursul sau, F. Cibotaru, veteran al miscarii comuniste ilegaliste din Basarabia, fost participant la sesiunea SS al RSSM din 1941 care a aprobat legea privind trecerea la alfabetul chirilic, opina in legatura cu grevele contra limbii din orasele industriale : «Fratii nostri merg pana la aceea ca-si taie craca de sub picioare, prabusindu-se in haosul economic al grevelor, numai sa nu invete doua-trei sute de cuvinte moldovenesti. Putem vorbi aici de respectul pentru  cultura moldoveneasca ?... Cat costa toata aceasta vorbaraie despre internationalism cu care ies [la greva] confratii nostri ?»

La 31 august 1989 Sovietul Suprem al RSSM cu majoritatea covarsitoare adopta legile de functionare a limbilor (din 341 deputati, contra au votat 43, unul s-a abtinut). Din acest moment limba moldoveneasca (romana) devine unica limba de stat a RSSM, iar limba rusa – limba de comunicare interetnica. Ulterior ziua de 31 august va deveni sarbatoare nationala oficiala.

 In acea zu memorabila pentru poporul moldovenesc, in greva totala sau partiala se aflau : la Tiraspol – 44 intreprinderi de stat, Bender – 35, Chisinau – 31, Rabnita – 25, Comrat – 18, Balti – 7, Ceadir-Lunga – 5.

CAP.precedent
<<<
CUPRINS
CAP.urmator
>>>